joi, 4 ianuarie 2018
Deta : Flori de dor – Blumen der Liebe
La Deta a avut loc luni 05.06.2017 un spectacol de excepţie.
Tradiţie, cultură, tinereţe.
Etnici germani şi aromâni pe aceeaşi scenă.
Flori albe de colţ, suave, Ansamblul Edelweiss din Deta – florile
reginei, cu dansuri de salon, moderate, alături de flori galbene de munte,
florile de of şi dor ale aromânilor, Ansamblul Armânamea
din Ovidiu, judeţul Constanţa, cu dansuri repezi ca apele de munte
irupând
năvalnic
pe povârnişuri
abrupte.
Spectatorii entuziasmaţi de evoluţia
tinerilor au cerut repetarea experienţei şi la toamnă.
Oaspeţi din Austria şi Germania au învăţat
repede un cuvânt românesc : Minunat !
Întradevăr : Wuderbar !
Cuvintele cel mai des rostite la sfârşit a fost : Felicitări
! Danke Schőn
!
Visul lui Virgil Coman s-a implinit : cartea i-a fost
lansată
OMAGIAT DE LINGVIȘTI ȘI ISTORICI
Lucrarea a
fost lansată, conform dorinței regretatului om de cultură dobrogean, miercuri,
24 august, la Dudeștii Noi, o localitate aflată la câțiva kilometri de
Timișoara, acolo unde trăiește o importantă comunitate de români balcanici
(aromâni și meglenoromâni) și unde a fost strămutată și mama sa. Despre cartea
și personalitatea regretatului Virgil Coman, român de origine meglenită, au
vorbit, printre alții, lingviștii Vasile Frățilă și Viorica Bălteanu, istoricii
Robert Stănciugel și Raul Ionuț Rus, precum și jurnalistul Dinu Barbu.
Manifestarea a fost organizată de către Victor Enache, principalul animator al
vieții cultural-artistice a comunităților aromânilor din Banat, cu sprijinul
autorităților locale din Dudeștii Noi. În cadrul evenimentului a fost lansată
și lucrarea „Românii balcanici în Dobrogea”, apărută tot la Editura Etnologică
din Bucureşti, sub semnătura prof. univ. dr. Stoica Lascu de la Universitatea
„Ovidius”
La o zi
după ce a fost prezentat la Dudeștii Noi, o localitate din apropierea Timișoarei,
volumul „Aromânii şi meglenoromânii din Banat (1945-1951). Demografie,
societate, izvoare”, semnat de fostul șef al Serviciului Județean Constanța al
Arhivelor Naționale, regretatul istoric dr. Virgil Coman, a fost lansat la
Cluj-Napoca, la primul Congres Național al Istoricilor Români.
Evenimentul
editorial post-mortem s-a desfășurat, joi, în sala „Lucian Blaga” a
prestigioasei Universități „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, gazdă și
co-organizatoare a primului Congres Național al Istoricilor Români. În cadrul
evenimentului a fost lansat și volumul „Românii balcanici în Dobrogea”, de
Stoica Lascu, tipărit chiar cu prilejul congresului istoricilor de la
Cluj-Napoca, eveniment cu înaltă ținută științifică organizat între 25 și 28
august.
duminică, 12 iunie 2016
vineri, 2 iulie 2010
Dorurili-a noasti
Dit etâ pân tu etâ,hin luñiñi,ţi-aduc aminti di oamiñi cunuscuţ,ş-di căt s-aproacľi
cama iľi ştim,ş-cănda nâ gresc şi-ş tind măñili câtâ noi.
Dit dipârtarea nipitrumsâ se-analţâ angânări niachicâsiti şi s-avdu uhtări greali.
Ş-cum frăndzâli cai aduchesc că hini fârtuna ş-acaţâ s-treamburâ,cănda nâ gresc aspârati:Dorñi armăne?Nu ti dirinâ văr dor ?Nu ai vărâ vreari ?Nu ti doari,că nu him,ţi puteam s-him ?
Pi noi nâ doari !
Te-aţea adârăm Chicuta di harauã,ca unâ bubulicâ ľiarâ tu iarba analtâ,bubulicâ ţi s-alinâ ca un gioni pânâ pi ciumulica aţea ma analtâ,te-a su apleacâ,s-adarâ un purtal,ca un curcubeu,pi sum cai s-treacâ tuti dorurile-a noasti : dorlu di Moscopolea,dorlu di fluiarâ,dorlu di nielu ţi aruşaşti pisti jar,dorlu di cârvănľi ţi trăţeau unoarâ,dorlu di tufeche-al tatii,dorlu di cârig,dorlu di ghiumili-ali teti,dorlu di cupiili di oi,dorlu di câliva cu cârvatea di fearicâ veardi,aştiratâ împadi,dor di Belimace,dor di Murnu,dor di Tulliu,dor di Beza ş-di Caciona,Boga,Scrima,Colimitra,Babu…Dor di Pind…
Dit etâ pân tu etâ,hin luñiñi,ţi-aduc aminti di oamiñi cunuscuţ,ş-di căt s-aproacľi
cama iľi ştim,ş-cănda nâ gresc şi-ş tind măñili câtâ noi.
Dit dipârtarea nipitrumsâ se-analţâ angânări niachicâsiti şi s-avdu uhtări greali.
Ş-cum frăndzâli cai aduchesc că hini fârtuna ş-acaţâ s-treamburâ,cănda nâ gresc aspârati:Dorñi armăne?Nu ti dirinâ văr dor ?Nu ai vărâ vreari ?Nu ti doari,că nu him,ţi puteam s-him ?
Pi noi nâ doari !
Te-aţea adârăm Chicuta di harauã,ca unâ bubulicâ ľiarâ tu iarba analtâ,bubulicâ ţi s-alinâ ca un gioni pânâ pi ciumulica aţea ma analtâ,te-a su apleacâ,s-adarâ un purtal,ca un curcubeu,pi sum cai s-treacâ tuti dorurile-a noasti : dorlu di Moscopolea,dorlu di fluiarâ,dorlu di nielu ţi aruşaşti pisti jar,dorlu di cârvănľi ţi trăţeau unoarâ,dorlu di tufeche-al tatii,dorlu di cârig,dorlu di ghiumili-ali teti,dorlu di cupiili di oi,dorlu di câliva cu cârvatea di fearicâ veardi,aştiratâ împadi,dor di Belimace,dor di Murnu,dor di Tulliu,dor di Beza ş-di Caciona,Boga,Scrima,Colimitra,Babu…Dor di Pind…
miercuri, 30 iunie 2010
miercuri, 26 mai 2010
Ýinu vimt di banâ nauâ !
Cu suflitu suschir,armăľi dit suti di hori,tu mesu-aist,au un dor ţi lâ ţăni suflitu te-as nu s-astingâ,dorlu c-adastâ.
C-aşe iasti armănlu,mutreaşti câtâ munti,nu cu ocľi,ma cu suflitu,că laiľiu Pind ari căľiurili-ncĺisi ş-ni urdinati.Cîrvăňli bat calea tu xeani ş-dzălili nu lâ sănt sirini.
Nu cad tufechi,nu-i vărâ numtâ,ş-oh ! cum îľi ardi dorlu s-treacâ arăulu cu cicioru câtâ Pind,că aco câtâ munti-i calea lor.
Ma tu Pind nu-s ved cupi di oi,ni căñi nu s-avd s-alatrâ,sucăchili nu au boaţi ş-pâdurea nvirinatâ uhteadzâ.
Dzuâ ş-noapti jalea acreaşti cama mari ş iu s-duc îľi ia cânina.
Vimtu suflâ şi nu-s avid căntic di fluiarâ.
Ma nu-i ţiva.Ţerlu iasti tut ma sirin ş-tu zâvoani da s-pârñiascâ primuveara.
Ş va da maľiu ! Ş-cârvăñli pi cali va chindureascâ.Ş-tu munti,pâdurli tâcuti,cu percea pân di padi va treamburâ.
Aco iu apili curâ,iu sălţâli sadarâ cârunâ,aco iu fearica-i veardi ş-soarâli tu-aumbrâ nu ardi,aco iu bana hiarbi ca izvur cu mari borâ,iu minuta iasti dulţi,iu tuti urdinâ şi căntâ,aco,tu Pind,va treacâ pi căľiuri,cu perlu pisti-anumiri dat,muşaţ ca anghiľi,picurarľi.
Armăñľi dit arniu,câtâ-n sus cupiili v-anganâ.
Alba primuvearâ va yinâ-mplinâ di muşuteţ samti,di djoc,di harauâ ş-di căntic di fluiarâ.
Ş di pisti tut va s-avdâ:Ghini vinişi mai cu harauâ,ghini vinişi,izvur di banâ nauâ !
C-aşe iasti armănlu,mutreaşti câtâ munti,nu cu ocľi,ma cu suflitu,că laiľiu Pind ari căľiurili-ncĺisi ş-ni urdinati.Cîrvăňli bat calea tu xeani ş-dzălili nu lâ sănt sirini.
Nu cad tufechi,nu-i vărâ numtâ,ş-oh ! cum îľi ardi dorlu s-treacâ arăulu cu cicioru câtâ Pind,că aco câtâ munti-i calea lor.
Ma tu Pind nu-s ved cupi di oi,ni căñi nu s-avd s-alatrâ,sucăchili nu au boaţi ş-pâdurea nvirinatâ uhteadzâ.
Dzuâ ş-noapti jalea acreaşti cama mari ş iu s-duc îľi ia cânina.
Vimtu suflâ şi nu-s avid căntic di fluiarâ.
Ma nu-i ţiva.Ţerlu iasti tut ma sirin ş-tu zâvoani da s-pârñiascâ primuveara.
Ş va da maľiu ! Ş-cârvăñli pi cali va chindureascâ.Ş-tu munti,pâdurli tâcuti,cu percea pân di padi va treamburâ.
Aco iu apili curâ,iu sălţâli sadarâ cârunâ,aco iu fearica-i veardi ş-soarâli tu-aumbrâ nu ardi,aco iu bana hiarbi ca izvur cu mari borâ,iu minuta iasti dulţi,iu tuti urdinâ şi căntâ,aco,tu Pind,va treacâ pi căľiuri,cu perlu pisti-anumiri dat,muşaţ ca anghiľi,picurarľi.
Armăñľi dit arniu,câtâ-n sus cupiili v-anganâ.
Alba primuvearâ va yinâ-mplinâ di muşuteţ samti,di djoc,di harauâ ş-di căntic di fluiarâ.
Ş di pisti tut va s-avdâ:Ghini vinişi mai cu harauâ,ghini vinişi,izvur di banâ nauâ !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)